3 fumuri dintr-o singura tigara

Imi licaresc ochii de alcool. Vor iar sa planga si eu tot nu-i las.  Sparg baloane de spuma in cada si vad cum mi se inroseste pielea si e doar abur in baie. Simt cum ma molesesc, cum inima imi zvgneste in piept si nu stiu cum sa mai respir. Imi duc picioarele pe faianta sa dau de racoare si cad cu capul in spuma atat de alba care ma duce cu gandul doar la camera 56, de spital de acum un an…Inchid ochii si imi musc buzele atat de tare incat ai fi crezut ca sunt definitia pura a masochismului.M-am aruncat de-a dreptul in bratele unui necunoscut, care aduce atat de mult cu cel pe care nici eu nu mai cred ca l-am iubit 3 luni de zile, fara sa clipesc sau sa ma plang de conditiile mizere pe care le suportam, doar ca sa fiu langa el.

Sunt aproape inconstienta si incerc sa ma ridic  fara vreun ajutor care sa ma scoata din noroiul asta prin care ma tarasc pe burta.  Nu am ganduri si daca le am sunt fara continut. Il am doar pe EL, impropiu spus, nu-mi apartine si nici n-am de gand sa ma leg de el in vreun fel. M-am perindat in jurul lui  suficient sa-mi fie sila de el si greata de mine, sa fiu in stare sa dau la o parte epiderma unde el a pus mana, sa ma vindec singura acolo unde el a muscat din mine. Ma simt ca o stricata si refuz sa cred ca-i asa.

El,  e genul  care sa-ti propuna totul dintr-o data, care te-ar dezbraca fara ezitare cu o singura mana si nu ti-ar da voie sa dictezi sau sa iubesti,cand vine vorba de el.  E genul care te face sa uiti cum te cheama atunci cand iti ridica poalele fustei si sa tremuri de placere cand iti musca umerii.Nu am idee ce sporturi practica, ce face in timpul libera, daca e de aici sau lucreaza in alt oras, daca are iubita sau daca asculta rap sau hip hop.Stiu doar ca am facut o pasiune unul pentru altul, pentru o ora care a durat cat 10 si pe care o regret acum, cat pentru o saptamana de amaraciune.A avut grija de mine, mi-a strans mijlocul cu bratele lui fara sa imi mai dea drumul.Mi-a sarutat pielea de atatea ori, incat am pierdut numaratoarea si am fost ferm convinsa ca noul meu lapte de corp chiar isi facea treaba bine.  Isi fumeaza tacticos orice tigara, si-o rasuceste usor in gura fara sa se grabeasca. 3 fumuri dintr-o singura tigara, atat l-am mai lasat sa mai traga,inainte sa-i fac semn sa’ncheie.

Mi-am lipit gura de a lui pentru o fractiune de o secunda, i-am dezlipit mainile de pe coapsele mele si am realizat ca am avut mereu grija sa fug de o singura persoana, de care acum sunt mai legata sentimental ca de mine insami si langa care uit ca lumea nu e compusa doar din noi doi. Nu mai aveam niciun dubiu si speram sa fi scapat demult de doliul asta care nu ma lasa sa traiesc si ma ravaseste pe rute pierdute in fiecare zi. Eram goala pe interior, satula de el si flamanda dupa altul.L-am lasat fumand nervos in parcare. Maine pleaca din oras,nu stiu daca se mai intoarce.

Ipocrizia..la cel mai inalt nivel

Nu ai nevoie de tribunale, de sali de judecata pentru a spune lucrurilor pe nume, pentru a sifona omul care sta inaintea ta. Tot ce ai nevoie este o doza de tarie in propriile forte si sa te bazezi pe increderea inradacinata de ceilalti; restul vine de la sine.

Nu stiu ce a dus mai mult la valul asta de ura care a iesit acum in mine la suprafata, dar cert este ca tu ai jucat un rol episodic in el.  Ai intervenit atunci cand ai considerat tu ca este cazul si ai adaugat deliciul tam-tam-ului adaugand sarea si piperul comediei. Sunt mandra de tine, mandra ca esti capabila  sa iti speli rufele in public , sa fi si tu o ipocrita, capabila de ce mai rau si spun toate astea fara pic de jena pentru ca tu erai omul de la care ma asteptam cel mai putin. Si chiar daca m-as insela si ar fi doar un semnal de alarma cum ca nu vad bine sau am gresit in luarea propriilor decizii care m-au condus aici, atunci ma consider si eu o ipocrita..pana atunci te las pe tine sa iti joci numarul, fara indicatii scenice.

Nu vreau sa dau curs unui subiect care pentru mine e inchis, oricat de mult m-a socat atitudinea ta. O sa trec peste si o sa te las sa trancanesti cat o-i vrea vad ca iti face placere nu de alta si n-am sa iti dau apa la moara, nu o sa intretin focul asta iscat de presupunerile tale vagi. In principiu te-as ruga sa dai mana cu mine, sa dai dovada de om cu coloana vertebrala si sa treci peste, asa cum eu fac acum si inca intr-un mod delicat, fara sa latru la luna sau sa arunc cu noroi. Exista solutii pentru  tragedii la nivel global, dar pentru a pune capat unui”razboi”-mult spus- pe tocuri pare fara iesire..

She’ll never be me

Nu am ochii albastri, nu am 90 in talie si nu o sa imi fac vreodata vreo operatie estetica, da’ cu toate astea  sunt deasupra ei, fara sa ma sinchisesc, sa misc vreun deget. Si imi place cat de bine ne-am impartit rolurile si ni le pastram cu sfintenie chiar si azi. Pacat ca ea tot joaca prost, ar trebui concediata..Ea,  aia care fumeaza si bea de stinge, care are gratia unui dulap pana si cand merge pe strada, balansandu-si picioarele nefiresc de mult, te are la mana,te strange,te mananca si  te trage de langa mine in fiecare zi. Si mi-e greu sa imi mai mentin pozitia ferma cand tu pleci de langa mine sa ajungi in timp la ea, fara sa ai mustrari de constiinta de cum m-ai lasat. Mi-e greu sa mai cred in povestile pe care mi le tot spui, mi-e greu sa mai stau cu si fara tine.Ai fost bolnav, beat.. ai venit la mine.

Daca ea si-ar fi jucat  bine rolul, te-ar fi ingrijit ea, te-ar fi iubit ea, fara sa mai ajungi in mainile mele. Dar ai ajuns, ti-a placut si ai ramas la mine si inca mai vii.Mi-ai zis in atatea randuri,  ca nu e decat un accesoriu pentru tine, ca m-ai prins de mana si nu o sa imi mai dai drumul. Ea care sta langa tine zi de zi, care a uitat ca fara tine nu exista si intr-un fel depinde de tine, de timpul tau si implicit de banii tai, ma uraste pe mine, m-ar ingropa de vie fara macar vreo slujba cu un preot inainte. Pentru ca am reusit ceea ce ea n-a putut in 3 ani de zile,  pentru ca tu nu ai sunat-o in mijlocul noptii  sa iti ia pulsul vocii, ca iti era prea rau si stiai ca te voi linisti sau sa-i  indeplinesti toate capriciile, asa cum ai facut cu mine. Ea n-a reusit sa te adune chior de beat din baruri, sa te scoata din patima jocului de noroc sau sa te pastreze langa ea treaz noptile, cum eu o faceam.

Pe mine m-ai avut, in cantitati limitate si niciodata complet si te si vad ,cum ti-ai da palme si ma masori din priviri, cu coada ochiului si tac si rad si nu zic nimic. O ai pe ea, care iti sta la dispozitie, te iubeste, banuiesc si te-ar saruta si in calcai sa nu o lasi, mai ales pentru una ca mine, asta o sperie, o ingrozeste si o face sa-si roada buzele pe interior de nervi. Si tu o iubesti, oricat de animalic ar suna, o iubesti in fiecare seara si cand se urca pe tine si stie ca e o carpa, ca se vinde fara tarif, da’ tu tot o iubesti  pe moment ca face treaba buna ca mai apoi,sa te intorci la mine.

Si eu te pastrez, te pastrez cu zilele, te tin legat de mine si te mint in fiecare zi ca ma voi dezbraca pentru tine si o sa stiu sa ma dezbrac mult mai delicat decat ea si tu tot nu te vindeci de mine, tot nu te duci ‘acasa’ ,unde ea te asteapta si saraca tot cauta nod in papura, sa isi explice faptul ca ii respingi apelurile, fara ca eu sa am vreo legatura cu asta.Dar n-are nimic, eu imi vad tacticos de viata, de sanatate si de viitoare planuri de cariera. Nu mai dau cu picioru’la nimic, chiar daca voi cadea pe burta de osteneala, asa cum am facut cu podiumul, cu inotul si o buna parte din prietenii care mi-au devenit cunostinte. Si cred ca va fi bine sunt constienta ca in fiecare zi calc pe acelasi teren minat si-mi scindez sufletul si nu mai vreau, si nu mai pot.

Salvarea mea nu depinde de tine

Sau de oricine altcineva.  Nu trebuie sa-mi arunci un colac de salvare si sa stai cu constiinta impacata ca voi dori sa lupt sa ies la suprafata; am cedat, m-am lasat invinsa si las valurile astea sa imi macine gandurile, caci singura, Doamne nu pot! Si inca nu sunt genul sa ma stafidesc de neputinta, inca mi se citeste placerea in ochi si pe buze, inca rad, inca am pofta.

Azi m-am certat cu el, sau eu cu peretii si el cu geamurile; mi-am pus mainile pe urechi sa nu-l mai aud cum imi urla de-a binelea in timpan. Avea ochii injectati si nu ma mai privea ca ultima data, sa ma simt confortabil numarandu-i bataile inimii, pe pieptul lui; azi lucrurile astea, le-am uitat amandoi. Stiu cat gresesc, cat ma risipesc pe atatea carari, pe mainile cui nu trebuie; stiu ca nu e bine si o fac, fara pic de demnitate si grija pentru ziua de mine, sau pentru sufletul meu care inauntrul meu, tipa si el, cu un semiton mai sus decat vocea lui. Sunt seaca, aproape fara vlaga, fara viata,cum si de ce duc jocul asta cu el, daca el nu-l cunoaste. Nu ma cunoaste cum sunt cu lumina stinsa, nu imi stie conturul mijlocului si mi-l tai in fiecare zi cu promisiuni, tai in carne vie.

L-am lasat sa se topeasca de nervi, sa-si insurubeze mana de a mea, obligandu-ma sa ma uit la el, nu prin el, sa respiram din nou acelasi aer. L-am neglijat, intentionat, l-am evitat, intentionat, l-am chemat doar ca sa-l trimit acasa, pretextand orice stare de rau care mi-a venit in minte; m-am fortat cu toate puterile mele sa-l iubesc pe omu’ asta, sa ma fac sa simt ceva, orice, oricat de mic..sa ma scoata din puzzle-ul asta, fara sa mai ramana piese.

L-am mintit 3 zile la rand cand ii spuneam cat de mult il iubesc, ii strangeam umerii cu bratele mele si il lasam  sa imi rascoleasca trupul. L-am ales, l-am avut si l-am pierdut; si pe el l-am indepartat, l-am pus deoparte, la fel ca pe toti ceilalti. M-am priceput intotdeauna, la multe lucruri. Dar la pierdut oameni, cred ca am fost tot timpul in top.

Salvarea mea nu depinde de nimeni, depinde doar de mine si sufletul meu, de partile in care ma descompun, unde imi caut fericirea si ce incerc sa pierd din mine in fiecare zi. Mi-a mai ramas constiinta asta amara, atat si mi-e un dor nebun de sufletul meu, cald, cum era odata si de pandantivul meu, fluture, care a ramas la el.

Prieteni ca ai mei

Nu a mai vazut Parisul. Nici Madridul, nici Roma. Ai mei sunt unici, de o calitate incomensurabila. Azi nu vreau sa-i ridic in slavi, am facut-o deja destul, pentru ca n-are niciun sens si as fi o ipocrita si mai mare sa vorbesc cat de bine imi e, cat de mult ma roade faptul ca trebuie sa returnez o fusta uneia sau ca am aflat eu de prin nu-stiu-ce reclama ca ‘viitorul imi surade’. Sunt satula pana in gat sa mai stau sa fac pe actrita, sa le dau impresia cat de fericita sunt azi, chiar daca mi s-ar rupt bretelele de la geanta pe trecerea de pietoni. Ei sunt oamenii de care am nevoie cand ma simt pierduta, cand am avut o zi extenuanta si am nevoie sa aud lucruri banale ca ultima barfa de la Happy hour, care sa ma sune cand si-au dat seama ca asta ‘nu e fata mea’, sa imi cante la multi ani la orice ora de ziua mea   si sa ma critice absurd de aspru cand iau decizii pe ultima suta..

Prietenii mei azi toti, dar toti, cred ca sunt bine merci, fara niciun stres si doar pentru simplu motiv ca nu ma vad cum sunt de fapt, ma lasa sa-mi duc crezul asta pana la capat. Stam umar langa umar, ciripim da’ fara sa imi afiseze cineva intrebarea de care imi e asa de dor“tu, cum mai esti?“, cand stiu care-i treaba, cum mi-au circulat pana acum zilele in mare parte si toate astea pentru ca i-am format gresit, m-am imbarbatat singura si nu i-am lasat sa imi planga de mila, pentru ca n-am vrut sa le indop capetele cu fricile,dezamagirile si frustrarile mele; i-am facut sa creada ca sunt un alt om, atat de neom, incat toti au uitat, cum sunt eu de fapt.

“As face orice sa te fac fericita!”

“As face orice sa te fac fericita!”Am bufnit in ras cand am citit SMS-ul.

Si eu imi doresc la fel de tare ca si tine;Doua zile as vrea sa te vad cum dormi pe canapea, ca in seara aia, da’ fara mine in bratele tale. Si stiu cum arde dezamagirea in tine, cum te indeamna numai gandu’ la ceva ce nu ar trebui, stiu cum e, cum te macina,  cum iti sfaraie si carnea de pe tine,se cicatrizeaza si se uita.Stiu cum e sa iubesti fara folos.

When love is not enough

Sunt pe punctul sa iau o decizie ce-mi influenteaza viata si in bine si in rau; problema e, cum o sa mi-o respect,  cum n-o sa fug inapoi.Azi am vrut sa ma iubesc doar pe mine, sa fiu iar narcisista de ieri, da’ sufletul meu n-a ascultat de mine si a fugit la el. Si toate astea ca sa ajung la concluzia ca sunt lipita de pamant si n-am dreptu’ la nicio mutare si ca arunc cu iubirea fara sa ma uit..

Fie ca esti iubita,sotia,amanta,prietena cu anumite beneficii, nu uita ca mai presus de toate esti femeie. Si sincer, nicio femeie cu capul bine fixat pe umeri n-ar plange mai mult pentru EL,la fel de neimportant si neinteresant ca o curea uzata in jurul pantalonilor decat pentru o pereche de pantofi louis vuitton dumnezeiesti de comozi. Cred ca am terminat-o cu el..